Piaţa muncii din România traversează o schimbare structurală profundă în debutul anului 2026, marcată de o migrare masivă către activităţile ocazionale şi proiectele flexibile.
Potrivit datelor platformei de recrutare DeLucru.ro, citată de Agerpres, un român din trei analizează opţiunea obţinerii unui venit suplimentar, pe fondul erodării puterii de cumpărare cauzate de majorările de taxe, scumpirea alimentelor şi creşterea costurilor cu utilităţile.
„Piaţa muncii se fragmentează în proiecte scurte şi colaborări punctuale. Oamenii îşi diversifică sursele de venit astfel încât să scape de grija zilei de mâine”, afirmă Gili Boruz, fondatorul DeLucru.ro (foto jos).
Explozie de activitate pe platformele de recrutare „fără CV”
Datele operaţionale din perioada 31 decembrie 2025 – 9 ianuarie 2026 indică o accelerare fără precedent a cererii de muncă. Platforma a depăşit pragul de 75.000 de conturi, raportând indicatori de creştere de ordinul sutelor de procente:
- Utilizatori noi: +235%
- Utilizatori activi: +219%
- Anunţuri noi de muncă: 111 unităţi/zi (creştere de 382%)
- Rata de înregistrare: +256%
Această dinamică sugerează o trecere de la munca ocazională privită ca „soluţie de avarie” la o strategie deliberată de diversificare a veniturilor, similară modului în care companiile îşi gestionează portofoliile de active.
Patru categorii dominante
Interesul pentru venituri extra este distribuit relativ uniform pe segmente demografice diverse, fiecare având motivaţii specifice:
- Angajaţii cu job stabil (25-55 ani) – 22%: Aceştia reprezintă cea mai mare pondere. Sunt specialişti (instalatori, electricieni, sudori) sau lucrători în servicii care îşi monetizează timpul liber pentru a acoperi ratele bancare şi cheltuielile de familie.
- Tinerii necalificaţi (16-25 ani) – 21%: Caută intrarea pe piaţa muncii în retail, curăţenie sau construcţii, motivaţi de nevoia de „bani de buzunar” şi experienţă primară.
- Pensionarii activi (peste 60 ani) – 19%: Segment presat de costurile medicale şi facturile la utilităţi, care caută activităţi de proximitate (reparaţii, îngrijire curţi, supraveghere).
- Mamele care lucrează de acasă (20-45 ani) – 18%: Vizitează proiectele „remote” sau punctuale care permit flexibilitate pentru îngrijirea copiilor.
Sectoarele care absorb forţa de muncă ocazională
Structura cererii de muncă reflectă nevoile imediate ale economiei reale, cu un accent puternic pe servicii şi execuţie:
| Activitate | Pondere în căutări |
| Lucrător comercial / Retail | 14% |
| Curăţenie (spaţii locative/comerciale) | 13% |
| Zilier în gospodării rurale | 12% |
| Construcţii (finisaje/zugrăveli) | 11% |
| Instalaţii / Electricitate / Sudură | 22% (cumulat) |
Factorii de presiune: Taxele şi insecuritatea financiară
Analiza evidenţiază un sentiment de vulnerabilitate economică în rândul populaţiei. Motivele invocate de respondenţi pentru căutarea unui venit suplimentar sunt preponderent macroeconomice:
- Povara fiscală: 71% dintre români sunt îngrijoraţi de creşterea impozitelor şi taxelor.
- Stabilitatea veniturilor: 64% se tem de pierderea locului de muncă actual sau de scăderea veniturilor de bază.
- Consum de subzistenţă: 59% se tem că bugetul nu va acoperi cheltuielile cu hrana, iar 53% dintre seniori prioritizează bugetul pentru medicamente.
