Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului intră într-un amplu proces de reorganizare, care prevede eliminarea a 109 posturi vacante și reducerea cu 40% a funcțiilor de conducere. Noua structură ar urma să genereze economii anuale de aproximativ 2,7 milioane de lei, începând din 2027.
Guvernul a aprobat reorganizarea instituției conduse de Irineu Darău, măsura fiind prezentată drept o etapă necesară pentru reducerea cheltuielilor administrative și eficientizarea activității ministerului.
Schema maximă a aparatului propriu va fi redusă de la 709 la 600 de posturi. Cele 109 poziții eliminate sunt însă posturi vacante, ceea ce înseamnă că reorganizarea nu presupune concedierea unui număr echivalent de angajați.
Funcțiile de conducere scad de la 80 la 48
Cea mai importantă modificare vizează structura de management. Numărul funcțiilor de conducere va coborî de la 80 la 48, după eliminarea a 32 de poziții.
Reducerea este de 40% și afectează nivelul superior al organigramei, nu posturile de execuție ocupate. Ministerul va funcționa, după reorganizare, cu opt direcții generale, iar responsabilitățile existente urmează să fie redistribuite în noua structură.
În cazul funcțiilor de conducere ale căror atribuții nu sunt modificate substanțial, posturile vor putea fi menținute cu actualii titulari. Pentru pozițiile desființate sau modificate vor fi aplicate procedurile și garanțiile prevăzute de Codul administrativ.
Angajații care ocupă posturi de execuție vor fi preluați în noua structură, în limita numărului maxim aprobat. Prin urmare, prima etapă a reorganizării nu prevede disponibilizări în rândul personalului de execuție.
Economii de 2,7 milioane de lei pe an
Ministerul estimează că noua organigramă va aduce economii de aproximativ 470.000 de lei în 2026, calculate în funcție de lunile în care măsurile vor fi aplicate efectiv.
Începând din 2027, reducerea anuală a cheltuielilor de personal este estimată la aproximativ 2,7 milioane de lei.
Valoarea economiilor este relativ redusă în raport cu bugetul total al instituției, inclusiv pentru că cele 109 poziții eliminate erau deja vacante și nu generau integral cheltuieli salariale. Efectul financiar direct provine, în principal, din reducerea numărului de funcții de conducere și din simplificarea structurii administrative.
Din perspectivă bugetară, măsura are însă și o componentă de semnal: presiunea pentru reducerea cheltuielilor publice începe să se reflecte în organigramele instituțiilor centrale.
Reorganizarea, legată de reducerea cheltuielilor publice
Procesul are la bază prevederile Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, care impune instituțiilor publice centrale măsuri pentru diminuarea cheltuielilor de personal cu cel puțin 10%.
Ministerul susține că reorganizarea nu va conduce la eliminarea atribuțiilor pe care le are în prezent. Acestea vor fi păstrate și redistribuite între cele opt direcții generale, noua structură urmând să preia inclusiv responsabilități suplimentare stabilite prin alte acte normative.
Reducerea nivelurilor de conducere poate scurta circuitul decizional și poate diminua suprapunerile dintre direcții. Rezultatul efectiv va depinde însă de modul în care vor fi împărțite atribuțiile și de capacitatea instituției de a evita recrearea, în timp, a posturilor eliminate.
Miza reală: o administrație mai suplă
dministrație mai suplă
Eliminarea celor 109 posturi nu trebuie interpretată ca o disponibilizare colectivă, deoarece toate pozițiile respective sunt vacante. Schimbarea cu impact imediat este reducerea aparatului de conducere de la 80 la 48 de funcții.
Dincolo de economia bugetară estimată la 2,7 milioane de lei anual, reorganizarea reprezintă un test pentru capacitatea Guvernului de a transforma reducerile de organigramă în eficiență administrativă reală.
O structură mai mică nu înseamnă automat și o instituție mai eficientă. Beneficiile vor apărea doar dacă reducerea funcțiilor de conducere va simplifica procesul de luare a deciziilor, va elimina blocajele și va accelera proiectele gestionate de Ministerul Economiei.
