Sectorul agricol românesc se confruntă cu o deteriorare fără precedent a indicatorilor financiari, fondul de riscuri fiind alimentat de seceta recurentă, scumpirea energiei și îngrășămintelor, dar și de presiunea importurilor de cereale din Ucraina.
O analiză publicată de CITR și prezentată de Agerpres arată că numărul companiilor din domeniu intrate în insolvență a explodat în primul semestru al anului.
Explozie de insolvențe pe segmentul companiilor mari
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și analizate de CITR, liderul pieței de restructurare și insolvență din România, numărul cazurilor de insolvență a crescut cu aproape 80% în primele șase luni din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut:
- Total insolvențe S1 2026: 226 de cazuri (față de 127 de cazuri în S1 2025).
- Precedenta bornă: Nivelul total de insolvențe din tot semestrul I al anului 2025 fusese deja atins încă din prima jumătate a lunii aprilie 2026.
- Companii de talie mare (active imobilizate > 4 mil. euro): Numărul insolvențelor pe acest segment a crescut dramatic, de la o singură companie în S1 2025, la 19 companii în S1 2026.
- Impact financiar: Cele 19 societăți mari intrate în insolvență însumează active imobilizate de peste 235 de milioane de euro, reprezentând 57% din totalul activelor intrate în insolvență la nivelul întregii economii pe acest segment.
Harta riscului agricol și presiunile structurale
Vulnerabilitatea financiară acoperă întreg teritoriul țării, de la bazinele cerealiere din Vest, până în Sud-Est și Moldova:
- Județele cu cel mai mare număr de companii agricole în risc: Timiș (147 companii), București (85), Arad (77), Constanța (76), Teleorman (74) și Brăila (72).
- Poli ai insolvențelor mari (> 4 mil. euro active): Județele Bacău, Hunedoara, Vaslui, Bihor și Ialomița.
Analiza realizată pe un eșantion reprezentativ de 3.700 de firme din agricultură (dintr-un total de 13.700 cu active de peste 1 milion de euro) indică un tablou de risc extrem:
- 40% dintre companii sunt în risc financiar ridicat;
- 631 de firme se află în stare de insolvență iminentă;
- 855 de firme sunt clasificate drept restructurabile, având nevoie urgentă de reorganizare.
Mutații în culturi și blocaje de lichiditate
Schimbările climatice și presiunile de pe piață îi determină pe fermieri să își schimbe strategiile:
„Marjele de profit s-au comprimat sub efectul combinat al volatilității prețurilor la cereale, al costurilor ridicate de producție și finanțare, dar și al secetelor recurente […] o parte tot mai mare a fermierilor reorientându-se spre culturi de toamnă, mai stabile decât porumbul sau floarea-soarelui”, arată analiștii CITR.
În plus, mulți fermieri refuză să își vândă stocurile sub pragul de rentabilitate, preferând să le rețină. Această decizie generează însă un decalaj major de lichiditate între perioadele de recoltare, afectând fluxul de numerar.
Datoriile la bănci și rata creditelor neperformante
Evoluția negativă din sectorul agricol este vizibilă și în datele Băncii Naționale a României (Raportul asupra Stabilității Financiare, iunie 2026):
- Rata creditelor neperformante (NPL) pentru companiile nefinanciare din agricultură a urcat la 5,6%.
- Pentru microîntreprinderi și firme mici din sector, rata neperformanței depășește 7%.
- Creditele cu garanții de stat acordate masiv în perioada 2020–2022 înregistrează o rată alarmantă a neperformanței, de 11,3%.
În acest climat tensionat, specialiștii din domeniu subliniază că salvarea exploatațiilor agricole depinde tot mai mult de măsuri rapide de restructurare timpurie, disciplină financiară și o mai bună gestiune a riscurilor operaționale.
