România a încheiat anul trecut cu un tablou energetic contrastant: în timp ce extracția internă de gaze naturale a bătut pasul pe loc, volumele aduse de peste graniță au înregistrat un salt masiv.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), producția de gaze a scăzut cu 1%, în timp ce importurile au urcat vertiginos cu aproape 71%, semnalând o presiune crescută pe balanța comercială de energie.
Dezechilibrul dintre resursele proprii și necesarul de consum a forțat o reorientare către piețele externe, în ciuda statutului de producător regional al României.
| Indicator | Volum (mil. tep*) | Evoluție vs. 2024 |
| Producție internă | 6,843 | -1,0% |
| Importuri | 2,879 | +70,9% |
*tep = tone echivalent petrol
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o inversare a acestui trend începând cu acest an, bazându-se pe intrarea în exploatare a unor noi capacități de producție (în principal proiectele offshore și cele de adâncime).
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep (plus 1,5%), pentru 2026 una de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). Potrivit Agerpres, în ceea ce privește importurile, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe.
