Într-un context marcat de o inflație de bază încă persistentă și de o economie care dă semne de oboseală, BNR a decis astăzi să păstreze nemodificate principalele instrumente de politică monetară. Mesajul central este unul de prudență, pe fondul incertitudinilor fiscale și geopolitice.
Anunțul BNR; „Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
- Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”.
| Instrument Monetar | Nivel Menținut |
| Rata dobânzii de politică monetară | 6,50% pe an |
| Rata dobânzii pentru creditare (Lombard) | 7,50% pe an |
| Rata dobânzii pentru depozite | 5,50% pe an |
| Rezervele minime obligatorii (lei și valută) | Niveluri actuale |
Radiografia inflației: o scădere fragilă
Deși inflația generală a scăzut ușor spre finalul anului trecut, „miezul” problemei (inflația de bază) rămâne fierbinte:
- Inflația Generală: A ajuns la 9,69% în decembrie 2025 (față de 9,88% în septembrie). Scăderea prețurilor la combustibili a fost „anulată” de scumpirea alimentelor și a energiei.
- Inflația CORE2 (ajustată): A continuat să crească, urcând la 8,5% în decembrie. Acest lucru reflectă presiuni constante din zona salariilor și a așteptărilor inflaționiste ridicate.
Economia, între contracție și stagnare
Activitatea economică în România traversează o perioadă dificilă, conform datelor BNR:
- Recul în T3 2025: Economia s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul precedent.
- Stagnare în T4 2025: Datele preliminare indică o absență a creșterii în ultimele luni ale anului trecut, pe fondul declinului vânzărilor cu amănuntul și al producției industriale.
- Piața Muncii: Numărul salariaților scade, iar firmele raportează un deficit de forță de muncă mai restrâns, semn al unei temperări a cererii de personal.
Riscuri și perspective pentru 2026
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primele luni ale acestui an, dar avertizează asupra unor factori de risc majori:
- Impactul fiscal: Expirarea plafonării prețurilor la energie și majorările de TVA/accize de anul trecut vor menține prețurile ridicate până în a doua jumătate a lui 2026.
- Deficitul bugetar: Planurile de consolidare fiscală convenite cu Comisia Europeană rămân o sursă de incertitudine.
- Contextul extern: Conflictele geopolitice și deciziile marilor bănci centrale (BCE și Fed) ar putea influența cursul de schimb și fluxurile de capital.
Concluzia BNR: Absorbția fondurilor europene (Next Generation EU) rămâne colacul de salvare pentru a contrabalansa efectele negative ale austerității bugetare și ale contextului internațional tensionat.
