Președindele ASFOR propune valorificarea resturilor forestiere prin programe precum „1 MW la sat” și „Rabla pentru sobe”, prin transformarea deșeurilor în peleți și brichete pentru energie curată, eficientă și independentă.
Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), atrage atenția asupra unei situații incredibile: milioane de case din mediul rural ard lemn brut în sobe de secol trecut, în timp ce pădurile noastre ascund o soluție neexploatată, biomasa reziduală.
„Aceasta putrezește inutil pe sol, deși ar putea deveni motorul independenței energetice locale. În acest articol, analizez programele de care România are nevoie urgentă și motivele pentru care ASFOR transformă acest subiect într-o prioritate la Green Energy Expo 2026.
Există o contradicție flagrantă pe care o observ constant în vizitele mele: păduri pline de biomasă reziduală abandonată (crengi, coajă, resturi de exploatare) și, la doar câțiva kilometri distanță, gospodării cu facturi imposibile la gaze sau sobe vechi care scot un fum dens, dăunător”, punctează Dr. Ciprian Muscă, pe site-ul său.
Președintele ASFOR explică faptul că are două propuneri concrete pentru România:
1. Programul „1 MW la sat”
Dotarea fiecărei comune cu o microcentrală de cogenerare pe biomasă forestieră locală.
- Obiectiv: Energie ieftină pentru școli, spitale și primării.
- Finanțare: Eligibil prin Fondul pentru Modernizare, PNRR și Just Transition Fund.
- Model: Implementat deja cu succes în Austria, Finlanda și Suedia.
2. „Rabla pentru sobe”
Un mecanism de stimulare financiară pentru înlocuirea instalațiilor arhaice cu sisteme moderne pe peleți sau brichete.
- Vouchere pentru familii cu venituri mici.
- Credite fiscale pentru clasa medie.
- Impact: Costul modernizării a 1 milion de gospodării este mult mai mic decât costul social al bolilor respiratorii cauzate de poluare.
Biomasa forestieră: Un răspuns românesc la o criză energetică
