Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii, pledează pentru transfer tehnologic accelerat, atragerea tinerilor în sistem și soluționarea problemelor interne fără a aștepta soluții din afara țării.
Învățământul de profil și cercetarea științifică reprezintă pilonii centrali ai progresului în sectorul agroalimentar românesc. Aceasta este concluzia transmisă joi de Viorel Morărescu, director general în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în deschiderea conferinței anuale a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), intitulată „Realizări și perspective în cercetarea agricolă și silvică românească”.
Oficialul MADR a subliniat că, în ultimii ani, mediul academic și stațiunile de cercetare au început să manifeste un interes considerabil mai mare pentru problemele practice din teren ale producătorilor. Totuși, activitatea nu trebuie să se rezume doar la teorie.
- Dincolo de revistele de specialitate: Pe lângă redactarea și publicarea de lucrări științifice sau dezvoltarea cercetării fundamentale, noul obiectiv major al ASAS trebuie să fie răspunsul direct la crizele cu care se confruntă fermierii.
- Transfer de tehnologie: Evenimentele de profil trebuie să funcționeze ca o punte de legătură, asigurând aplicarea efectivă a inovațiilor direct în fermele din România.
- Parteneriate strategice: Colaborarea strânsă între instituții este esențială pentru a genera schimbări vizibile în agricultură și silvicultură.
„Cercetarea românească a fost de multe ori dezbătută pe nedrept în ultimii ani. Cu noua echipă a ASAS se poate face o analiză reală. Este foarte important să avem parteneriate, dar cred că trebuie să fim mult mai aproape de nevoile fermierilor, iar acesta trebuie să fie un deziderat al cercetării agricole românești” — Viorel Morărescu (foto sus), director general MADR
Fost conducător al Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, Viorel Morărescu a evidențiat faptul că România deține atât resursa umană, cât și capacitatea intelectuală necesară pentru a-și rezolva singură disfuncționalitățile din sistem, fără a depinde de expertiză externă.
Pentru ca acest lucru să fie sustenabil, oficialul a punctat două direcții critice:
- Maparea și prioritizarea problemelor: Dificultățile din sector trebuie asumate transparent, analizate și rezolvate punctual.
- Atragerea tinerilor: Noua generație trebuie susținută activ și integrată în sectorul agroalimentar. Domenii precum agricultura, protecția mediului și cea a solului reprezintă meserii de viitor care necesită forță de muncă tânără și înalt calificată.
