Harta profitabilității firmelor din România arată că una din patru companii active a raportat pierderi în 2025. Bucureștiul și Clujul conduc clasamentul județelor cu cele mai mari marje nete de profit, în timp ce Caraș-Severin se află la polul opus.
La nivel național, 25,96% dintre firme au încheiat anul pe minus. Marja netă mediană a fost de 8,38%, însă diferențele dintre județe sunt considerabile.
Analiza folosește atât bilanțurile depuse la ANAF și Ministerul Finanțelor, cât și datele facturilor emise în 2026. Astfel, rezultatele din anul precedent pot fi comparate cu evoluția actuală a firmelor.
Harta profitabilității firmelor din România
Bucureștiul ocupă primul loc în clasamentul profitabilității, cu o marjă netă mediană de 12,93%. Capitala este urmată de Cluj, cu 12,36%, Ilfov, cu 10,23%, și Iași, cu 10,15%.
Toate cele patru regiuni se situează peste marja netă mediană calculată la nivel național, de 8,38%.
Marja netă arată cât profit îi rămâne unei firme după scăderea cheltuielilor și taxelor, raportat la cifra de afaceri. În această analiză este folosită valoarea mediană, adică rezultatul firmei aflate la mijlocul clasamentului.
Acest indicator descrie mai bine compania obișnuită dintr-un județ. O medie simplă poate fi influențată puternic de rezultatele câtorva companii foarte mari.
Caraș-Severin are cele mai slabe rezultate
La polul opus se află Caraș-Severin, unde marja netă mediană este de numai 3,27%. Urmează Harghita, cu 5,06%, Maramureș, cu 5,36%, și Brăila, cu 5,37%.
Diferența dintre București și Caraș-Severin ajunge la aproape zece puncte procentuale.
Caraș-Severin are și cea mai mare pondere a firmelor care au raportat pierderi. Aproximativ 34% dintre companiile active din județ au încheiat anul 2025 pe minus.
Pe următoarele poziții se află Constanța, unde 29,99% dintre firme sunt pe pierdere, Alba, cu 29,11%, și Prahova, cu 28,88%.
Caraș-Severin cumulează trei indicatori negativi: cea mai mică marjă netă mediană, cea mai mare pondere a companiilor pe pierdere și cel mai redus raport dintre capitalurile proprii și active.
Județele cu cele mai puține firme pe pierdere
Neamț înregistrează cea mai mică pondere a firmelor pe pierdere, de 20,66%. Județul este urmat de Gorj, cu 21,39%, Bacău, cu 22,15%, și Suceava, cu 22,39%.
Totuși, o pondere redusă a pierderilor în 2025 nu garantează o evoluție favorabilă în anul următor.
Datele facturilor emise în 2026 arată că Neamț a avut cel mai slab început de an dintre județele analizate. Aproximativ 51,6% dintre firmele din eșantion au înregistrat scăderi.
În schimb, Alba, unde aproape trei din zece companii au raportat pierderi în 2025, a înregistrat în acest an o creștere a facturării de 7,8%.
Situația apare și în Maramureș. Deși județul are una dintre cele mai mici marje nete de profit, valoarea facturilor emise a crescut cu 6,8%.
Prin urmare, bilanțurile oferă fotografia anului trecut, în timp ce facturile arată direcția în care se deplasează afacerile în prezent.
Iași și Cluj au început bine anul 2026
În primele nouă luni din 2026, firma mediană din Iași a înregistrat o creștere a facturării de 8,2%. Urmează Sibiu, cu 7,1%, Mureș, cu 6,6%, Cluj, cu 6,1%, și Timiș, cu 5,9%.
Media națională a creșterii facturării a fost de 4,9%.
La polul opus, firma mediană din Neamț a facturat cu 2,5% mai puțin decât în 2025. Creșteri slabe au fost înregistrate și în Dolj, cu 0,4%, Prahova, cu 1,8%, Harghita, cu 1,9%, și Brașov, cu 3%.
Aceste rezultate arată că dimensiunea economiei locale și profitabilitatea din bilanțuri nu anticipează întotdeauna evoluția vânzărilor din anul următor.
Firmele vând mai mult, dar păstrează un profit mai mic
Profitabilitatea firmelor din România s-a deteriorat în ultimii ani. Marja netă mediană a coborât de la 15,41% în 2022 la 8,38% în 2025.
Scăderea nu poate fi explicată exclusiv prin modificarea taxelor. Marja brută mediană, calculată înainte de impozitare, a coborât de la 16,90% la 10,14% în aceeași perioadă.
În paralel, cifra de afaceri totală a companiilor active a continuat să crească. Profitul net agregat a coborât însă de la nivelul maxim de 200,3 miliarde de lei, atins în 2022, la 172,8 miliarde de lei în 2025.
Practic, firmele au vândut mai mult în termeni nominali, dar au păstrat un procent mai mic din venituri sub formă de profit. Creșterea costurilor a redus marjele, chiar dacă afacerile au raportat venituri mai mari.
Companiile mari pot schimba imaginea unui județ
O cifră de afaceri ridicată la nivel județean nu înseamnă automat că majoritatea firmelor locale sunt profitabile. Rezultatul poate fi susținut de câteva companii mari, în timp ce afacerile mici se confruntă cu marje reduse.
În București, firmele mari generează 62,4% din cifra de afaceri a Capitalei. În Argeș, ponderea este de 62%, iar în Bacău ajunge la 60,6%.
Situația este diferită în Teleorman, unde companiile mari produc numai 8,3% din cifra de afaceri județeană.
Din acest motiv, harta profitabilității trebuie citită prin cel puțin trei indicatori: marja netă mediană, ponderea firmelor pe pierdere și nivelul capitalizării.
Bucureștiul, Clujul, Ilfovul și Iașiul au cele mai mari marje nete de profit. Totuși, nici aceste regiuni nu sunt ferite de probleme. În Capitală, aproximativ 25,9% dintre firme au raportat pierderi, un procent apropiat de media națională.
