Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o scădere de 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025. Potrivit datelor provizorii (1) publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), contracția a fost de 1,1% pe seria ajustată sezonier.
Vestea relativ bună vine din faptul că INS a revizuit în sus estimările anterioare. În varianta „semnal”, publicată în luna mai, datele indicau o scădere mult mai severă a PIB-ului, de 1,7%. După recalculare, contracția a fost stabilită la 1,2%.
În cifre absolute, economia României a însumat:
- Pe serie brută: 403,915 miliarde de lei prețuri curente.
- Pe serie ajustată sezonier: 497,820 miliarde de lei prețuri curente (în termeni nominali). Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, economia a rămas la același nivel, fără să înregistreze modificări.
27% dintre români vor să-și instaleze sisteme de panouri fotovoltaice
Doar două mari domenii de activitate au reușit să aducă un suflu pozitiv și să frâneze o scădere mai abruptă a PIB-ului:
- Construcțiile: Au contribuit cu +0,4% la evoluția PIB, având o pondere de 5,3% în economie și un salt impresionant al volumului de activitate de +7,9%.
- Serviciile culturale și recreative: Segmentul care include spectacolele, activitățile culturale, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii a adus un aport de +0,3% la PIB, pe fondul unei creșteri a volumului de activitate cu +11,6% (având o pondere de 2,8% la formarea PIB).
- Investițiile (Formarea brută de capital fix): Privit din punct de vedere al utilizării banilor, volumul investițiilor s-a majorat cu 4,7%, generând o contribuție pozitivă de +0,9% în structura PIB.
INS: Costul orar al forței de muncă a crescut cu 3,77% în primul trimestru al anului
Cea mai mare parte a economiei a funcționat „pe minus” în primul trimestru din 2026, scăderile din comerț, industrie și IT fiind principalele cauze ale contracției generale:
- Comerțul, HORECA și Transporturile: Sectorul ce include comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto, transportul, depozitarea, hotelurile și restaurantele a avut cel mai greu impact negativ, de -0,8% la modificarea PIB. Volumul de activitate a scăzut cu 3,1%, deși deține cea mai mare pondere la formarea PIB (22,5%).
- Informațiile și comunicațiile (IT&C): Au înregistrat o scădere a volumului de activitate de 4,1%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB (pondere de 8,1% în economie).
- Serviciile profesionale și administrative: Activitățile profesionale, științifice, tehnice și serviciile suport au scăzut cu 3,9%, cu un impact de -0,3% în PIB.
- Industria: A contribuit negativ cu -0,2%, înregistrând o reducere a volumului de activitate cu 1,2% (pondere de 15,8% la formarea PIB).
- Sectorul public (Sănătate, Învățământ, Administrație): Administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au scăzut cu 1,3%, generând un impact negativ de -0,2%.
- Tranzacțiile imobiliare: Au scăzut cu 1,9%, contribuind cu -0,1% la modificarea PIB.
Stagnare: Agricultura, intermedierile financiare și asigurările au avut o contribuție neutră, neinfluențând în niciun fel creșterea sau scăderea PIB-ului. De asemenea, impozitele nete pe produs au înregistrat o scădere a volumului cu 0,6%, fără un aport la evoluția generală.
Consumul populației a scăzut
Analiza INS pe categorii de utilizări scoate la iveală o realitate importantă: românii au cheltuit mai puțin.
Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a scăzut cu 1,8%, având un impact negativ major de -1,2% asupra dinamicii economice. În paralel, și cheltuielile pentru consumul administrației publice au înregistrat scăderi: consumul individual a scăzut cu 1,2% (impact de -0,1%), iar consumul colectiv a scăzut cu 0,4% (fără contribuție la PIB).
Conform INS, toate seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial, respectând standardele și practicile europene de statistică.
