Schimbare radicală pe piața serviciilor digitale din Uniunea Europeană. Începând cu data de 18 august 2026, toți furnizorii de servicii digitale vor fi obligați să răspundă direct și rapid ordinelor emise de autoritățile judiciare din statele membre UE pentru divulgarea sau conservarea probelor electronice (e-mailuri, mesaje, date de trafic). Cine nu se conformează riscă amenzi uriașe, de până la 2% din cifra de afaceri globală.
Conform unei analize publicate vineri de avocații Magdalena Roibu, Ștefan Costăchescu și Nicu Petrușan (Schoenherr și Asociații SCA), noul pachet legislativ european va scurta dramatic timpul în care anchetatorii pot obține probe digitale esențiale în dosarele penale, eliminând birocrația transfrontalieră.
Ce prevede Regulamentul UE privind probele electronice?
Până acum, dacă un procuror român avea nevoie de date stocate pe un server din Germania, trebuia să apeleze la proceduri lungi de asistență judiciară reciprocă. Regulamentul (UE) 2023/1543 schimbă complet regulile jocului:
-
Acces direct la date: Magistrații (procurori, judecători, instanțe) pot emite un ordin direct către furnizorul de servicii din UE, indiferent de țara în care sunt stocate fizic datele.
-
Ordin de divulgare: Obligă compania să transmită probele electronice necesare în ancheta penală.
-
Ordin de păstrare (conservare): Obligă furnizorul să blocheze și să salveze datele pentru a preveni ștergerea sau alterarea lor înainte de finalizarea procedurii judiciare.
Cine este vizat? Companiile din sfera comunicațiilor electronice, furnizorii de nume de domenii de internet și numerotare IP, precum și furnizorii de servicii de stocare, cloud, găzduire (hosting) și prelucrare de date. Sunt excluse serviciile financiare și companiile care activează exclusiv în propriul lor stat membru.
Obligație nouă: Sediu în UE sau reprezentant legal
Pentru ca noul mecanism să funcționeze, Directiva (UE) 2023/1544 introduce obligații clare de reprezentare, ce trebuie puse în aplicare până la 18 august 2026:
-
Companiile din UE: Trebuie să desemneze cel puțin un sediu fizic oficial responsabil de primirea și executarea rapidă a ordinelor judiciare.
-
Companiile din afara UE (ex. giganții tech din SUA): Sunt obligate să numească cel puțin un reprezentant legal pe teritoriul Uniunii Europene care să preia această responsabilitate.
Companiile pot fi obligate să ofere aceste date chiar dacă ele însele nu sunt suspectate de nicio ilegalitate, ci doar dețin informații legate de o altă persoană anchetată.
Situația în România: ANCOM împarte amenzile, proiectul e în Parlament
România se află în linie dreaptă cu implementarea acestor reguli. Guvernul a adoptat proiectul de lege de transpunere pe 4 mai 2026, acesta fiind trimis în Parlament pentru dezbatere și vot final.
Ce prevede proiectul de lege din România:
-
Autoritatea responsabilă: ANCOM a fost desemnată drept instituția centrală care va monitoriza furnizorii și va aplica sancțiunile.
-
Amenzi administrative: Nerespectarea obligației de a desemna un sediu sau un reprezentant legal se va pedepsi cu amenzi cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei.
-
Sancțiunea maximă: Dacă un furnizor refuză să acorde reprezentanților săi legali resursele sau competențele necesare pentru a se conforma ordinelor de divulgare a probelor, ANCOM poate aplica amenda maximă de până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial.
Avocații Schoenherr recomandă companiilor din sectorul digital să își actualizeze de urgență procedurile interne și să își desemneze responsabilii legali, fără a mai aștepta votul final din Parlamentul României, deoarece termenele europene sunt stricte și bat la ușă.
